luni, 1 noiembrie 2010

Ce e fericirea?


Un subiect dezbatut, foarte intortocheat si greu interpretabil. Fericirea. Definitia fericirii. Pt ca, in fond, ce este acel sentiment care ne domina si ne umple de satisfactie si placere, de confort si de dorinta de a ramane acolo , de a ne lumina sufletul in continuare?
Majoritatea definesc fericirea ca fiind ceva indefinit, bazandu-se pe experientele si emotiile proprii ca sa exprime ce este fericirea pentru ei, nu in general. Pt ca toti ne raportam la fericire intr-un anume mod, fiecare dintre noi vede acest sentiment profund diferit, in diverse forme si nuante. Este una din putinele dovezi ca oamenii, intr-adevar , sunt unici prin gandirea si simtirea lor. Unii vad fericirea in lucrurile simple, sunt capabili sa adune fericirea din cele mai marunte lucruri, cum ar fi un salut prietenesc sau spalatul unui tricou. Sunt acei oameni care n-au nevoie de miliarde de lucruri ca sa fie fericiti. Acei oameni care vad in fiecare persoana si obiect un motiv ca sa zambeasca, sau macar sa se simta impliniti. Altii considera fericirea ca fiind un tel greu de ajuns, un lucru atat de elaborat si de indepartat, incat ai nevoie de mult efort si sacrificiu ca sa reusesti sa-l ajungi. Si pana la urma...cat de aproape este fericirea de noi? Cat de multe trebuie sa induram ca sa fim fericiti? E nevoie neaparat sa fim depresivi, sa trecem printr-o drama ca sa vedem adevaratul sens al lucrurilor, adevarata satisfactie, fericire? Sau fericirea vine de la sine, vine din interiorul tau, din modul cum analizezi situatiile si oamenii, din perspectiva ta asupra vietii , din tot ceea ce detini si ce emani?
Oare meritam sa fim fericiti? Daca fericirea ar veni doar pe merit, cati dintre noi am fi intr-adevar fericiti? Si daca toti am merita macar o clipa de multumire, celelalte secunde cu ce le-am umple?
Toti aspiram la ea, tanjim dupa ea si tinem cu dintii de ea cand ni se ofera, dar ne-am gandit vreodata, in minutele cand eram pe deplin bucurosi, ca poate...nu o meritam?
Cat de departe esti in stare sa alergi dupa fericire? Pt ca, indiferent cat de departe ar fi ea, noi tot fugim dupa ea, sa o prindem din urma, sa o inlantuim in trupurile noastre si sa nu ii mai dam drumul. Si cum viata e o intreaga fuga dupa incredere, afirmare si iubire...oamenii de fapt aleagra cat ii tin picioarele dupa un strop de fericire...

3 comentarii:

  1. infricosator de adevarat. :|

    "E nevoie neaparat sa fim depresivi, sa trecem printr-o drama ca sa vedem adevaratul sens al lucrurilor, adevarata satisfactie, fericire?" Raspuns: Din pacate da. E in natura noastra sa pretuim ceva doar dupa ce realizam ca nu il mai avem. E ceva din noi si nu se poate schimba.
    Eu sunt pe ideea ca trebuie si sa suferi enorm de mult, sa simti ca te sfarami in bucatele ca sa simti fericirea si satisfactia deplina.

    BTW great post :x :x :x

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai un premiu la mine in blog! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc mult Deea:X:X Interesant punct de vedere, dar totusi e trist ca trebuie sa trecem prin atatea ca sa fim fericiti.
    Multumesc pt premiu danyelaa:X:X

    RăspundețiȘtergere